Ieșirea de pe DN1 se face printr-un sens giratoriu, apoi printre stâlpișori portocalii, pe o rampă care urcă. Asfaltul e încă negru ca tăciunele, iar marcajul alb n-a apucat să se tocească. Primul indicator de după rampă e o restricție de 50.
În iunie scriam despre aceeași șosea că e „o promisiune instagramabilă”: șase kilometri aproape gata, văzuți din aer, lângă o coloană de mașini care nu se mișca. Termenele oficiale nu se potriveau între ele. Consiliul Județean Prahova anunța august 2026, portalul CESTRIN al CNAIR dădea decembrie 2027 — dată pe care constructorul a explicat-o ulterior drept finalul perioadei de finanțare, nu termenul de încheiere a lucrărilor. Drumul s-a deschis joi, 1 octombrie, la ora 14:00, la o lună după termenul din august.
Materialul de față e despre ce se vede de pe sensul spre Sinaia. Ce schimbă centura în traficul de pe Valea Prahovei nu se poate măsura dintr-o singură trecere.
Lângă calea ferată
Primul tronson trece pe sub un zid de beton turnat în versant, marcat de constructor cu propria-i siglă. Pe un indicator albastru: Brașov 77, Sinaia 16. În față, munții.
Apoi drumul coboară lângă magistrala București–Brașov și se ține aproape. Stâlpii liniei de contact a trenului trec, pe dreapta, la câțiva metri de parapet, iar dincolo de calea ferată încep curțile caselor.
Două poduri, umăr la umăr
Peste Prahova, centura trece pe sub un arc metalic nou, brun-ruginiu, cu tiranți subțiri care țin tablierul. La câțiva metri, pe dreapta, stă un pod vechi de fier cu zăbrele și nituri, ruginit. Un indicator mic, albastru, spune numele râului ce trece pe dedesubt.
La deschidere, Virgiliu Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, a enumerat structurile: două poduri, unul de 81 de metri și unul de 40, plus un viaduct de 370 de metri. CNAIR vorbește de patru structuri — poduri, pasaje și viaducte — și de două parcări de scurtă durată, câte una pe fiecare sens. Patru sensuri giratorii: câte unul la fiecare capăt, la legătura cu DN1, și două pe traseu. Lungimea totală: 5,9 kilometri.
Tot la deschidere, Virgiliu Nanu le-a mulțumit celor de la CNAIR, „chiar dacă încă sunt pe drum și sunt agățați în trafic”, potrivit Digi24. Directorul general al companiei, Cristian Pistol, nu ajunsese încă.
Pe la marginea orașului
După un alt sens giratoriu, centura trece pe lângă scheletul unei clădiri industriale vechi, cu planșeele de beton la vedere și ferestrele fără geamuri.
Centura nu ocolește Comarnicul prin câmp. Îl atinge pe la margine: curți cu stive de scânduri, case cu acoperiș de tablă, treceri de pietoni vopsite cu roșu, cu indicatoare luminoase alimentate de panouri solare. La una dintre ele, un bărbat traversează încet pe zebra cu fundal roșu.
Banii vin din Programul de Transport 2021–2027. Contractul cu asocierea Frasinul–Artehnis a fost semnat în mai 2023, pentru 236,74 milioane de lei fără TVA, iar lucrările au început în noiembrie 2023. CNAIR comunică un cost total al investiției de 470,06 milioane de lei cu TVA.
Ultimul kilometru
Spre capătul de nord, versantul a fost tăiat proaspăt. Pământul e încă gol, iar zidurile de sprijin au culoarea betonului nou. Drumul cotește strâns, între panourile de atenționare.
Cristian Andrei, șeful Direcției Întreținere din CNAIR, a pus verdictul: centura „nu va rezolva complet toate problemele de fluență și accesibilitate ale DN 1”. Urmează pasaje pietonale subterane la Comarnic, la Bușteni și la Predeal și lucrări la intrarea și la ieșirea de pe centura Sinaiei.
La giratoriul de nord, un panou semnalizează ieșirea din localitatea Comarnic. Apoi rampa coboară, stâlpișorii portocalii revin, iar drumul se varsă înapoi în DN1, sub zidul vechi de piatră, în spatele unui șir de mașini care merg spre Sinaia.
Filmare, vineri, 2 octombrie 2026, de la sud la nord, filmată integral din mașină. Imaginile din octombrie sunt capturi din această filmare; cadrul aerian e din 28 iunie 2026.
