UN SAT · MUREȘ
Doi locuitori la circa 815 metri în pădurile Gurghiului. În rest — un castel regal, o mănăstire, o tabără cu trecut de pionieri, o păstrăvărie de stat și o rezervație naturală de molizi din care se fac viorile lumii.
Drumul către Lăpușna nu te grăbește. Pleci din Reghin, urci pe DJ153C, prin satele Ibăneștilor, până aproape de Brădețelu, unde se termină asfaltul. De acolo începe pădurea — și un drum forestier de vreo 11 km care, după ploaie, devine o pistă pe care doar ATV-urile și motoarele mai trec. La capăt, la circa 815 metri altitudine (la fel ca și castelul) și vreo 70 de kilometri de Târgu Mureș, găsești satul: câteva case răsfirate, o biserică de lemn, un castel ascuns printre brazi și o liniște care nu te lasă să vorbești tare.
Cifrele unui sat fără oameni
Recensământul din 2021 a înregistrat doar 2 locuitori cu domiciliul permanent în satul Lăpușna. Doi. În realitate însă, numărul celor care trec pe aici zilnic sau lucrează sezonier — pădurari, monahi, păstrăvari, personalul castelului-hotel, administratori de tabără, ghizi de arie protejată — e mult mai mare. Intravilanul are circa 13 hectare. Lăpușna e unul dintre cele zece sate care alcătuiesc, din 1968, comuna Ibănești.
Apare și în documente istorice austro-ungare sub numele de Erdőlibánfalva (maghiară, „satul Liban din pădure") și Laposchna (germană) — nume care vorbesc despre cele trei moșteniri lingvistice ale Transilvaniei.
E un sat-paradox: aproape gol de oameni, dar plin de motive să te oprești aici.
Pădurea care cântă
Cel mai prețios lucru de la Lăpușna nu se vede din drum. E în pădurea de sus, pe versanții estici ai Munților Gurghiu — Rezervația Naturală „Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna": arie protejată de 77,8 hectare, categoria IV IUCN, cu peste 90% molid și arbori vechi de 170–180 de ani. Face parte din situl Natura 2000 Călimani–Gurghiu.
Acolo crește molidul de rezonanță — o variantă rară de molid (Picea abies) cu inele anuale foarte uniforme și foarte înguste, care îi dă lemnului proprietăți acustice excepționale. Din el se fac plăcile de față ale viorilor, ale violoncelelor, ale pianelor — practic, ale instrumentelor cu coarde din toată lumea. Nu se taie de oricine; nu se taie oricum. Bușteanul ales se testează prin lovire — un lutier ascultă lemnul, ca pe un acord, înainte să-l accepte.
Firul leagă Lăpușna direct de o industrie întreagă. La doar 45 de kilometri spre vest, în Reghin, fabrica Hora S.A. producea, în 2023, circa 70.000 de instrumente muzicale pe an — 8.000 cu arcuș (viori, viole, violoncele, contrabași) și circa 60.000 ciupite (chitare ș.a.), peste 80% exportate. Producția industrială a început în 1951; reputația lemnului din Gurghiu e însă mai veche.
Există o legendă locală — repetată în multe materiale, dar fără sursă istorică primară — că Stradivari și Guarneri ar fi trimis emisari în Valea Gurghiului să caute lemn pentru viori. De aici și o a doua poreclă a văii, „Valea Italianului". O frumoasă poveste de oralitate; istoric, neconfirmată.
Tabăra — de la pionieri la copii din toată țara
Tot la Lăpușna funcționează o tabără cu o istorie mai lungă decât pare. Înainte de 1989 era una dintre taberele de pionieri ale județului — destinate copiilor din unitățile de învățământ ale R.S.R. Anii '90 i-au lăsat structurile, dar nu și disciplina; cine a fost acolo în vara lui 2000 mai prinde și azi în memorie atmosfera, formularele, ritualurile pioniereștii — o moștenire instituțională care a rezistat mult după ce numele s-a schimbat.
Are azi, conform Adinei Gruia (responsabil cu rezervari), 49 de locuri de cazare: o clădire principală cu 39 de paturi în 7 camere (inclusiv paturi suprapuse) și 5 căsuțe cu pat matrimonial. Funcționează iarna și vara — ceea ce, sus în munte, nu e deloc o evidență: drumul trebuie deschis, cad copaci peste firele electrice, totul cere o muncă tăcută și neobservată.
Cine vine? Cluburi sportive, școli, copii cu nevoi speciale, tabere artistice, studenți, cercetași, oaspeți din străinătate. Există și un parteneriat cu Crucea Roșie România. Aici se organizează și tabere culturale ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Mureș: ateliere de dans popular, pictură, sculptură. Focurile de tabără — la fel de constante ca pădurea din jur.
Și un detaliu de încadrare juridică care explică multe: tabăra e ridicată pe teren al Statului Român, administrat de Romsilva, iar clădirile sunt ale comunei, întreținute din bugetul local. Asta înseamnă, practic, că primăria nu poate face investiții care cer autorizație de construire sau fonduri europene — pentru că nu e proprietara terenului. Demersurile către Romsilva, pentru obținerea dreptului de administrare, sunt încă în curs.
Cireașa de pe tort: tabăra se află integral în arie protejată Natura 2000 (situl Călimani–Gurghiu). O tabără de copii în mijlocul unei rezervații naturale — un caz rar și, foarte probabil, una dintre cele mai frumoase amănunte ale Lăpușnei.
Păstrăvăria
Una dintre cele mai vechi unități silvice ale văii. Păstrăvăria Lăpușna, la 795 m altitudine, aparține de Direcția Silvică Mureș – Romsilva (Ocolul Silvic Gurghiu). Datele Romsilva indică o producție anuală de 25–27 de tone de păstrăv de consum și peste 120.000 de puieți de păstrăv indigen pentru repopularea râurilor de munte. Bazinele se alimentează gravitațional din pârâul Secuieu — o gospodărie alpină mică, dar care, dincolo de ce vinde, ține apa râurilor din zonă vie.
Faună și floră
Lăpușna stă în nordul Munților Gurghiu, parte a Sitului Natura 2000 Călimani–Gurghiu — una dintre cele mai importante zone de carnivore mari din Carpați. La nivelul întregului sit (nu doar al satului), Ocolul Silvic Gheorgheni citează peste 400 de urși bruni, 100–200 de lupi și 70–80 de râși, alături de cerbi, mistreți, vulpi, veverițe. Printre păsări, cocoșul de munte (specie pe cale de dispariție), alunarul, codobaturile, ciocârlia moțată; pe firul apei, mierla de apă și pescărușul albastru de munte. Pâraiele aduc păstrăv, lipan, mreană.
Pădurile sunt de fag, gorun, brad și molid — vechi, parțial seculare. Primăvara, valea înflorește brusc: ghiocei sălbatici, zambile sălbatice, gențiană.
Castelul și biserica — repere, nu protagoniști
Lăpușna are și un castel regal de vânătoare, construit între 1925–1926 și finalizat-mobilat în 1933 pentru regele Ferdinand I. A trecut prin testament Prințului Nicolae, a fost luat în 1939 de regele Carol al II-lea, naționalizat în 1949 după abdicarea regelui Mihai (decembrie 1947) și folosit în continuare ca reședință de vânătoare a conducerii comuniste (printre alții, Nicolae Ceaușescu). După 1989, prin Hotărârea de Guvern 1041/1990 și Ordinul 154/1991, a trecut în patrimoniul SC Grand SA Târgu Mureș și funcționează azi în regim hotelier privat — fără program public de vizitare; intri doar dacă rezervi cameră.
La câțiva pași, biserica de lemn „Sfântul Nicolae", construită în 1779 în satul Comori (comuna Gurghiu) și demontată-remontată la Lăpușna în 1939 (unele surse dau 1937), la dorința lui Carol al II-lea. E singura biserică de lemn din Mureș cu pictura interioară restaurată. În 1997 s-a întemeiat lângă ea mănăstirea „Sfântul Nicolae", ai cărei monahi îngrijesc azi lăcașul.
Curiozități
- Doi locuitori. Atât. Și totuși satul are o adresă, un cod SIRUTA, un drum, un Ocolul Silvic, o mănăstire, un castel-hotel și o tabără.
- Două porecle ale văii Gurghiului. „Valea Regilor" — în memoria celor pentru care valea a fost domeniu de vânătoare: principii Rákóczi, principele Rudolf al Austriei (fiul împăratului Franz Joseph) și, mai târziu, regele Carol al II-lea. Și „Valea Italianului" — pentru legenda lemnului de vioară.
- Numele istorice ale satului: Erdőlibánfalva (maghiară), Laposchna (germană).
- Drum greu: asfalt pe DJ153C până aproape, apoi forestier vreo 11 km. După ploi mari, ultima parte poate fi practic închisă pentru autoturisme.
- Lăpușna fără oameni, plină de instituții — un sat care funcționează mai mult ca punct de coordonare a unei păduri și a unui patrimoniu decât ca o comunitate locuită.
Doi oameni cu domiciliul în Lăpușna. Restul — molizi care intră în viori, păstrăvi care se fac mâncare, copii care vin în tabără, monahi care țin slujbe, turiști care plătesc o cameră într-un castel regal. Un sat la 815 metri care, dacă te oprești cinci minute, îți spune mai multe povești decât majoritatea orașelor.
1 / 9Lăpușna — doi locuitori la recensământ, înconjurați de pădurea care „cântă".Foto: AdiCoco.com
