Între 2015 — când flota de luptă a Forțelor Aeriene Române era încă exclusiv sovietică — și 2030 — când urmează să sosească prima aeronavă F-35 — România face un salt de trei generații, fără precedent în istoria Forțelor Aeriene Române. Cifre, decizii, șapte piloți pierduți, două programe de modernizare (unul ratat, unul reușit) și un cer rămas suveran într-un moment când vecinul de la nord este în război. Cronologie verificată cu Ministerul Apărării Naționale.
În cincisprezece ani, Forțele Aeriene Române au trecut de la o flotă exclusiv sovietică la 58 de avioane F-16 Fighting Falcon livrate (din 67 contractate, provenite din trei tranzacții succesive cu Portugalia, Norvegia și Olanda) și au contractat 32 de F-35A Lightning II de la Lockheed Martin, în valoare de 6,5 miliarde de dolari. Au pierdut, pe drum, șapte piloți. Au construit, în același interval, primul centru european de pregătire F-16 destinat atât piloților români, cât și aliaților NATO. La BSDA 2026 — cea mai mare expoziție de apărare din România — Marea Britanie și-a montat primul pavilion național la București, semnal că această piață, aflată în plină reînnoire, a devenit canal de vânzare directă pentru industria europeană de profil.
Sfârșitul vechii ordini
Pe 15 mai 2023, ultimul MiG-21 LanceR a aterizat la Borcea pentru ultima oară. Cu acel zbor s-a încheiat o eră de șase decenii. Aeronavele MiG-21 au intrat în înzestrarea Forțelor Aeriene Române în anul 1962, iar de atunci și până la încheierea exploatării, România a achiziționat peste 300 de aeronave MiG-21, în diverse variante (datele oficiale ale MApN, iunie 2026).
La începutul anilor '90, Rusia a oprit livrarea pieselor de schimb. Răspunsul Bucureștiului a venit în 1993, sub formă de contract cu Aerostar Bacău și firmele israeliene IAI și Elbit: o parte din MiG-uri urmau să fie modernizate într-un standard numit LanceR, cu avionică nouă, sisteme compatibile NATO și capacitate de a lansa armament occidental. În perioada 1995-2002, 110 aeronave au fost modernizate la standardul LanceR, în variantele A (atac la sol), B (pregătire) și C (interceptare).
Pentru o vreme, România avea cea mai modernă flotă de MiG-21 din lume. Avea și una dintre cele mai periculoase. Rata accidentelor a rămas constant ridicată pe toată perioada de exploatare, însă — așa cum precizează MApN — „fără o lucrare arhivistică dedicată și fără o bază statistică unitară, nu putem formula o comparație validă între etapele de exploatare". Date complete pentru perioada de dinainte de 1989 nu sunt consolidate public într-o formă comparabilă cu cele ulterioare.
Decizia de retragere a venit într-o noapte de martie 2022, când un LanceR în misiune de patrulare deasupra Dobrogei a dispărut de pe radar. Pilotul, căpitanul Iosif-Costel Niță, 31 de ani, a murit. Elicopterul IAR-330 Puma trimis să-l caute s-a prăbușit la rândul său în mare, într-o vreme proastă. Au murit toți cei șapte oameni de la bord, inclusiv doi salvatori ai Forțelor Navale. Opt morți într-o singură seară. A fost cel mai grav accident aerian militar din istoria recentă a țării. MiG-21-ul a mai zburat un an sub presiunea războiului din Ucraina, apoi a fost retras definitiv.
În cei douăzeci de ani de exploatare a variantei LanceR (2002-2022), Agenția Media a Armatei a evocat oficial — cu nume și date — șapte piloți morți în accidente majore, în articolul [„Rămas-bun, MiG-21 LanceR!"](https://presamil.ro/ramas-bun-mig-21-lancer/):
- Locotenent-comandor Adrian Manuel Săvulescu — 21 februarie 2002
- Căpitan-comandor Horea Sorin Popa — 25 septembrie 2003
- Comandor (post-mortem) Dan Andrei Ghica-Cucerca — 22 noiembrie 2006
- Căpitan-comandor Laurențiu Chiriță — 1 noiembrie 2010
- Căpitan-comandor Sorin Avram — 1 noiembrie 2010
- Locotenent-comandor Florin Rotaru — 7 iulie 2018
- Căpitan Iosif-Costel Niță — 2 martie 2022
MApN, întrebat asupra listei, a confirmat „cadrul general" fără a întocmi o evidență nominală nouă, precizând că informațiile nominale validate pentru consultare publică rămân cele publicate prin evidențele instituției și ale Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Pierderi de vieți omenești și de tehnică au existat și înainte de 1989, dar pentru acea perioadă datele complete nu sunt consolidate public într-o formă unitară.
Chiriță și Avram au murit împreună, într-un LanceR cu dublă comandă care executa o misiune de cercetare meteo lângă Câmpia Turzii. Nu au reușit să se catapulteze. Aveau amândoi 40 de ani și fiecare avea acasă câte un copil. Rotaru a murit la un show aviatic la Borcea, sub privirile publicului.
Modernizarea care nu s-a întâmplat
Întrebarea pe care presa românească nu o pune direct este: de ce a murit Florin Rotaru într-un avion proiectat în 1955, când România mai avea, undeva, o flotă de MiG-29 — un avion cu trei decenii mai modern?
Răspunsul stă într-o decizie politică de la începutul anilor 2000. Forțele Aeriene primiseră, între 1989 și 1990, 21 de MiG-29 „Fulcrum", din comanda originală de 45. Erau cele mai avansate avioane de luptă pe care le-a avut vreodată România. Aerostar Bacău a încercat un program de modernizare, numit Sniper, împreună cu DASA din Germania și Elbit. Un singur aparat — numărul de bord 67 — a fost convertit; a zburat pentru prima dată în mai 2000. Apoi programul a fost oprit. Lipseau banii, lipseau piesele rusești, iar Moscova a presat să nu se modernizeze cu tehnologie occidentală.
Conform datelor MApN comunicate public, aeronavele MiG-29 au fost scoase din înzestrare prin hotărâre a CSAT din anul 2004, intrând în procedurile legale aplicabile bunurilor scoase din funcțiune. Situația fiecărei aeronave rămase după scoaterea din serviciu a fost gestionată prin evidențele patrimoniale ale structurilor competente; acolo unde a fost posibil, unele aeronave au fost utilizate ca exponate sau material didactic. Decizia de a renunța la MiG-29 și de a paria pe MiG-21 modernizat a fost una economică pe termen scurt și cu consecințe pe termen lung care s-au plătit, parțial, în vieți de piloți.
Tranziția: Portugalia, Norvegia, Olanda
Locul MiG-21-ului fusese pregătit, însă, de o decizie mai veche și mai înțeleaptă. În 2016, România a semnat un contract cu Portugalia pentru 17 aparate F-16AM/BM Block 15 MLU — avioane de mâna a doua, dar trecute printr-o modernizare profundă. Costul total al pachetului, cu armament, instruire și suport logistic, s-a apropiat de 600 de milioane de euro. Primele șase au sosit la Fetești în septembrie 2016. Ultimele, în 2021. Tranziția a durat cinci ani.
Războiul din Ucraina a accelerat tot ce a urmat. În iunie 2022, la patru luni după invazia rusă, guvernul a aprobat o a doua achiziție: 32 de F-16 din Norvegia. Contractul s-a semnat pe 4 noiembrie 2022, la o valoare inițială de 388 de milioane de euro, ajunsă, cu upgrade-urile ulterioare, la circa 454 de milioane. Sunt tot F-16AM/BM Block 15 MLU, ca cele portugheze, dar într-o configurație superioară (M6.5.2), care permite lansarea de bombe inteligente JDAM și a rachetelor aer-aer AMRAAM-120D.
Status livrări la iunie 2026, conform datelor oficiale MApN:
- Portugalia: 17 avioane livrate (contractul complet)
- Norvegia: 23 de avioane livrate din totalul de 32 contractate (livrările continuă conform graficului)
- Olanda: 18 avioane livrate (utilizate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 de la Fetești)
A treia tranzacție, cu Olanda, s-a închis pe 3 noiembrie 2025. La Ministerul Apărării, Brigadier General Ion-Cornel Pleșa și Linda Ruseler, reprezentând Olanda, au semnat un contract intergovernamental prin care 18 F-16 olandeze treceau în proprietatea României pentru prețul simbolic de un euro. România a achitat 21 de milioane de euro TVA pe valoarea declarată a aparatelor. Aceste avioane erau deja la Fetești din 2023, dar funcționau pe atunci ca proprietate olandeză împrumutată centrului de pregătire. Acum sunt ale statului român.
Total: 58 de F-16 livrate până la finalul lui iunie 2026; 67 vor fi în țară după finalizarea livrărilor norvegiene, distribuite în trei escadrile, la Câmpia Turzii, Fetești și — în curs de operaționalizare — Mihail Kogălniceanu. Pentru o țară care, în 2015, zbura exclusiv pe MiG-21, e o transformare a cărei amploare se vede mai bine din afară decât dinăuntru.
Fetești: când elevul devine profesor
Există un moment în care un transfer cultural se termină și începe altceva. Pentru România, acel moment a venit pe 13 noiembrie 2023, la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță" de la Fetești. Miniștrii apărării din România și Olanda au inaugurat atunci Centrul European de Instruire F-16 (EFTC), primul de acest fel din Europa. Olanda a pus avioane. România a pus baza. Lockheed Martin a adus instructorii și mentenanța, prin subcontractori precum Draken International și Daedalus Aviation Group. Danemarca și Statele Unite au susținut financiar și politic.
„De la inaugurarea din 13 noiembrie 2023 și până în prezent, Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești a sprijinit pregătirea piloților români și a piloților din state partenere, în cadrul activităților de instruire desfășurate pe aeronave F-16", precizează MApN. Pe 15 ianuarie 2024, un pilot român a făcut primul zbor de pregătire la centru, cu un instructor Lockheed Martin într-un F-16 olandez.
Întrebarea care urmează — și care va deveni decisivă spre sfârșitul deceniului — este dacă același centru se va converti pentru F-35. Bill Thomas, șef operațional al EFTC, a explicat într-un [interviu pentru RomâniaFrumoasă.org](https://romaniafrumoasa.org/articole/apropierea-de-razboi-te-face-sa-fii-mai-atent-lectiile-pregatirii-f-16-in-romania) că răspunsul nu este încă oficial: „Asta urmează să fie decis de guvernul român și de guvernul american. Tot ce știu este că, în prezent, contractul nostru este pentru cinci ani, iar Forțele Aeriene Române au discutat despre o prelungire considerabilă, astfel încât să acopere și perioada F-35. Chiar și etapa în care F-16 și F-35 vor zbura simultan."
Diferența dintre cele două perioade nu e formală. F-35 este un avion de a cincea generație, cu cerințe complet diferite de mentenanță, simulare și instruire. O conversie a Fetești-ului ar transforma România în nodul regional al instruirii pentru avionul cu care va zbura, în deceniul următor, o bună parte din aviația NATO.
F-35 și lanțul moștenirii
Ultima poartă din această tranziție s-a deschis pe 21 noiembrie 2024, când România a semnat Letter of Offer and Acceptance pentru 32 de F-35A Lightning II, în valoare de 6,5 miliarde de dolari, conform datelor oficiale ale MApN. Țara a devenit al 20-lea operator internațional al programului F-35.
Achiziția se desfășoară în temeiul Legii 284/2024 pentru realizarea capabilității operaționale de apărare aeriană prevăzute în Concepția de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35", Faza I. Pachetul include motoare de rezervă, suport logistic, echipamente și servicii pentru instruirea personalului navigant și tehnic-ingineresc, plus serviciu de acces la fluxul global de suport al F-35.
Conform graficului, livrarea primelor aeronave F-35 se va realiza în jurul anului 2030.
La standul britanic de la BSDA 2026, Air Vice-Marshal (r) Nigel Maddox — fost pilot RAF, acum senior adviser pentru exporturile britanice de apărare — a subliniat o distincție tehnică care adesea scapă la prima vedere: „The Romanian Air Force is getting the A model, which is different." Există trei variante de F-35: A, decolare convențională, pentru baze terestre — varianta cea mai ieftină și cea pe care o iau majoritatea forțelor aeriene; B, decolare scurtă și aterizare verticală, pentru portavioane mici, pe care o operează britanicii; și C, pentru portavioane mari, americane. Britanicii au experiență substanțială pe F-35, dar o parte din ea nu se transferă către România.
Ministerul Apărării a descris achiziția F-16 ca pe „o etapă intermediară spre introducerea unui avion de a cincea generație". Asta înseamnă că aceleași 67 de F-16 portugheze, norvegiene și olandeze care înlocuiesc astăzi MiG-21-ul vor fi, ele însele, înlocuite de F-35 după 2030. Ce se va întâmpla cu ele atunci?
Precedentul există deja: Norvegia, Olanda, Belgia și Danemarca au donat împreună 87 de F-16 către Ucraina, pe măsură ce treceau pe F-35. Surse din presa de specialitate — The War Zone, The Aviationist — au speculat că, după 2030, o parte din flota românească ar putea urma același drum. Oficial, nimeni nu a confirmat. Avionul cu care zboară mâine pilotul ucrainean pregătit astăzi la Fetești poate fi, peste câțiva ani, exact unul dintre cele care zboară azi în România.
SAFE, BSDA și banii din deceniul următor
Pe 13 mai 2026, la deschiderea BSDA, Marea Britanie și-a montat primul pavilion național la București. Opt companii britanice sub o siglă; alte treizeci de firme răspândite prin restul sălilor expoziției. Standul era impunător. Absența din spatele lui era mai mare.
Britanicii au venit la București pentru că ușa europeană s-a închis pe trei sferturi. În noiembrie 2025, negocierile pentru intrarea Regatului Unit în SAFE — programul european de apărare de 150 de miliarde de euro — au eșuat. Bruxelul cerea o taxă de intrare apropiată de șase miliarde. Canada plătise zece milioane pentru același acces. Londra a refuzat.
„Propunerea financiară a Comisiei a fost nerealistă", ne-a spus ambasadorul britanic Giles Portman, la stand. Rezultatul: companiile britanice pot participa în continuare la contracte SAFE, dar nu pot furniza mai mult de 35% din valoarea unui proiect. Restul rămâne pentru industriile din interiorul Uniunii. România este una dintre piețele unde acești bani vor fi cheltuiți în deceniul următor.
Maddox nu a venit la București ca să vândă F-35. Pe acela îl vând americanii direct, prin Foreign Military Sales, iar contractul e deja semnat. Britanicii au venit pentru altceva: simulatoare, sisteme de comunicații, training avansat, mentenanță predictivă, software de planificare a misiunilor, drone însoțitoare. Și pentru Eurofighter, pe care încearcă să-l vândă unor parteneri europeni care încă nu au decis.
Maddox a lansat, în treacăt, o idee modestă în formă, dar substanțială în fond: „Cross-servicing, as we used to do in NATO, is something that is really, really important." Vorbește despre un scenariu în care ingineri români ar putea întreține Eurofighter-uri venite din Germania, Spania, Italia sau Marea Britanie, cu o escală scurtă pe o pistă din România. Despre alianță ca o serie de gesturi tehnice mici, care țin avioanele în aer și economiile defensive integrate.
Și Portman, dincolo de notele despre SAFE, a repetat aceeași idee în altă formulare: industria britanică de apărare este, după el, „very, very integrated" cu industriile europene. E afirmația cea mai onestă a interviului. Brexit-ul nu a dezintegrat industria britanică de apărare de Europa. Doar i-a complicat accesul la unele scheme financiare. Industria, ca atare, era acolo înainte și rămâne acolo. Pavilionul de la BSDA este, în această lumină, o reamintire amiabilă a acelui fapt — adresată unui partener care, în deceniul următor, va cheltui foarte mulți bani pentru a cumpăra exact lucrurile pe care britanicii știu cum să le facă.
Cer
Astăzi, în iunie 2026, România are 58 de F-16 livrate (din 67 contractate). Mai are între patru și cinci ani până la primul F-35. Are deja, la Fetești, un centru de pregătire prin care trec piloți români și piloți din state partenere. Are o experiență de tranziție pe care puține țări din NATO o au în această măsură: cum se trece, fără sincope grave, de pe avioane sovietice pe avioane americane, păstrând în același timp un cer suveran deasupra Mării Negre, într-un moment când vecinul de la nord este în război.
Cincisprezece ani. Peste trei sute de avioane MiG-21 trimise la fier vechi. Aeronavele MiG-29 scoase din înzestrare în 2004. Șapte piloți morți în perioada LanceR. Un program de modernizare ratat și unul reușit. O cumpărare istorică de la Lockheed Martin care, abia spre 2030, va începe să dea roade.
Pavilionul britanic a durat trei zile. Cerul rămâne.
---
Galerie foto
---
Epilog — două incidente, între redactare și publicare
Acest articol a fost redactat la începutul lunii mai 2026. Publicarea a fost amânată în așteptarea răspunsului oficial al Ministerului Apărării Naționale la solicitarea înregistrată cu nr. 369/2026, primit în iunie 2026 și folosit pentru actualizarea cifrelor și a contextului. Între timp, două evenimente legate direct de tema articolului au avut loc.
19 mai 2026 — Detașamentul „Carpathian Vipers" doboară o dronă deasupra Estoniei
Un F-16 al Forțelor Aeriene Române, aflat în misiune NATO de Air Policing întărită, a doborât pe 19 mai 2026 o dronă care a pătruns aproximativ 80 de kilometri în spațiul aerian al Estoniei, la ora 12:14 locală. Aparatul, parte a detașamentului „Carpathian Vipers" — circa 100 de militari și șase F-16 dislocate la baza Šiauliai (Lituania) între aprilie și iulie 2026 — a folosit o rachetă aer-aer, nu tunul de bord. Pilotul, Comandor Costel-Alexandru Pavelescu, a fost decorat ulterior cu emblema „Emisar al Păcii", clasa I, propus pentru distincție de ministrul apărării, Radu Miruță.
Conform analizelor publice, drona avea origine ucraineană: a trecut prin teritoriul Federației Ruse, a fost ulterior bruiată de sistemele ruse de război electronic, și-a pierdut traseul planificat și a ajuns în spațiul aerian al Estoniei, unde a fost interceptată. NATO a confirmat operațiunea ca prima doborâre de către detașamentul român.
28-29 mai 2026 — Dronă rusească Geran-2 prăbușită pe un bloc de locuințe la Galați
În noaptea de joi 28 spre vineri 29 mai 2026, în jurul orei 02:00, o dronă rusească de tip Geran-2 cu încărcătură explozivă s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de zece etaje din Galați. Întreaga încărcătură a explodat la impact, declanșând un incendiu la etajul superior.
Bilanțul oficial: patru persoane rănite — dintre care o femeie și un copil de 14 ani au fost transportați la spital cu arsuri, alți doi au primit îngrijiri la fața locului. Aproximativ 70 de persoane evacuate din imobil.
Originea rusească a aparatului a fost confirmată oficial de purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SHAPE). Uniunea Europeană a calificat evenimentul drept „un incident grav"; NATO a condamnat „nesăbuința Rusiei". Bucureștiul a anunțat în răspuns declararea consulului rus de la Constanța drept persona non grata și închiderea consulatului. Conform interpretării reluate de presa internațională, evenimentul a fost descris ca „prima dată când Rusia a cauzat în mod direct daune unui stat membru NATO" — cu distincția față de incidentul anterior din Polonia, unde cauza fusese o rachetă antiaeriană ucraineană.
Ce schimbă aceste două zile pentru articolul de mai sus
Trecerea de la cumpărarea avioanelor la utilizarea lor operațională NATO s-a făcut, pentru România, în paralel cu redactarea acestui articol. Pe 19 mai, interceptarea din Estonia a fost prima validare a investiției F-16 într-un teatru real, departe de țară. Zece zile mai târziu, la Galați, evenimentul a arătat că dimensiunea defensivă a cerului românesc nu mai e o problemă abstractă — ci una cu răniți într-un bloc de zece etaje, în propria țară.
Cele 58 de F-16 livrate, cele 67 totale după finalizarea contractului norvegian, și cele 32 de F-35 contractate pentru 2030 nu mai sunt, după 28-29 mai 2026, o decizie de planificare strategică. Sunt răspunsul la ceva ce se întâmplă în prezent.
Surse epilog:
- [Defense România — doborârea dronei deasupra Estoniei (19 mai 2026)](https://www.defenseromania.ro/drona-rusa-a-fost-angajata-de-f-ul-romanesc-cu-o-racheta-aer-aer-nu-cu-tunul-de-bord-cine-e-pilotul-roman-de-f-16-care-a-doborat-uav-ul_644706.html)
- [HotNews — detașamentul „Carpathian Vipers"](https://hotnews.ro/ce-este-detasamentul-carpathian-vipers-din-care-face-parte-avionul-romanesc-care-a-doborat-o-drona-in-estonia-si-de-ce-trimite-romania-avioane-de-vanatoare-f-16-in-tarile-baltice-2250118)
- [Mediafax — drona ucraineană, sabotaj rusesc](https://www.mediafax.ro/breaking-news/avioanele-ridicate-din-nou-in-letonia-si-estonia-dupa-noi-alerte-un-avion-f-16-romanesc-a-doborat-azi-o-drona-ucraineana-intrata-in-spatiul-aerian-al-nato-ucraina-acuza-un-sabotaj-rusesc-23739650)
- [Digi24 — drona rusă lovește un bloc din Galați](https://www.digi24.ro/stiri/o-drona-s-a-prabusit-pe-un-bloc-din-galati-doua-persoane-au-fost-ranite-usor-precizarile-mapn-3790645)
- [HotNews — dronă prăbușită Galați, doi răniți inițial, măsuri ulterioare](https://hotnews.ro/drona-prabusita-pe-un-bloc-in-galati-urmata-de-o-explozie-si-de-un-incendiu-doi-oameni-raniti-usor-intervine-inclusiv-sri-2258156)
- [Știrile ProTV — Geran-2 cu încărcătură explozivă, 70 evacuați](https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-drona-cu-incarcatura-exploziva-s-a-prabusit-pe-un-bloc-din-galati-70-de-persoane-au-fost-evacuate.html)
- [Euronews — patru răniți, parchet preia ancheta](https://www.euronews.ro/articole/o-drona-a-lovit-un-bloc-din-galati-patru-raniti-in-urma-incendiului-de-la-etajul)
- [AGERPRES — NATO și UE condamnă „nesăbuința Rusiei"](https://agerpres.ro/romania-in-lume/2026/05/29/drona-cazuta-la-galati-nato-condamna-nesabuinta-rusiei-si-spune-ca-va-continua-sa-si-intareasca-apar--1561105)
--
Surse oficiale: Ministerul Apărării Naționale al României — răspuns la Direcția informare și relații publice, înregistrat cu nr. 369/2026 (iunie 2026); interviu Bill Thomas pentru RomâniaFrumoasă.org (mai 2026); Agenția Media a Armatei (presamil.ro) — „Rămas-bun, MiG-21 LanceR!", 17 mai 2023; Legea 284/2024; Norwegian Defence Materiel Agency; Lockheed Martin. Surse de presă: The War Zone; The Aviationist; Defence Industry Europe; Romania Insider.
Credit imagini: Lockheed Martin (cadrele etichetate „EFTC Fetești" + Centrul European de Instruire F-16); MApN, Ministerul Apărării Naționale — incluzând cadre semnate de fotograful Bogdan Pantilimon; Adi Coco / AdiCoco.com pentru imaginea cu F-35A la BSDA 2026.
