Un sat dobrogean mic, așezat între dealuri și Dunăre, cu o cetate romano-bizantină pe mal, cel mai complet serviciu euharistic descoperit în România și amintirea lui Toma Caragiu.
La capătul sud-vestic al Dobrogei, acolo unde Dunărea desparte România de Bulgaria, se ascunde un sat pe care puțini îl știu pe numele lui de azi: Izvoarele. Localnicii încă îi spun Pârjoaia, cum s-a numit până în 1968. Avea 162 de locuitori la recensământul din 2002, iar datele mai recente arată o scădere, spre aproximativ o sută. Este adesea descris, în cheie locală și turistică, drept un sat cu aer de „sat de munte”, așezat între dealuri pe malul Dunării — cu priveliști care explică de ce a atras dintotdeauna pescari, cărturari și actori.
Un fort roman la vadul Dunării
La circa 3 km de sat, pe malul fluviului, se află ruinele unei cetăți romano-bizantine identificate de specialiști drept Sucidava dobrogeană, ridicată la începutul secolului al IV-lea d.Hr. Arheologul Petre Diaconu a propus ipoteza că aceasta ar fi fost, de fapt, Constantiniana Daphne — un nume cunoscut din monede, dar neatestat sigur în documente. Locul nu fusese ales întâmplător: aici exista un vad folosit din vechime pentru trecerea Dunării, iar Sucidava a fost unul dintre cele două orașe dunărene prin care goților li se permitea să facă negoț cu lumea romană.
Comoara scoasă de Dunăre
Cel mai surprinzător lucru ieșit din pământul satului a apărut în primăvara lui 1984, când o surpare de mal a scos la iveală un tezaur de 17 piese: linguri, boluri, un ulcior, o patera, o strecurătoare și un relicvar. Vasele fuseseră lucrate la Constantinopol și în ateliere din Siria, Palestina și Egipt, iar pe câteva sunt gravate cuvintele grecești phos și zoe — „lumină” și „viață”. Specialiștii consideră tezaurul de la Sucidava-Izvoarele cel mai complet serviciu euharistic descoperit până acum în România. Astăzi se păstrează la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
Pescari, cărturari și un actor
Frumusețea locului a atras de-a lungul timpului oameni de seamă. În 1880, satul a fost cercetat de Teodor T. Burada, unul dintre primii culegători de folclor dobrogean. Mai târziu, potrivit relatărilor publicate, Pârjoaia ar fi fost unul dintre locurile de pescuit preferate ale actorilor Toma Caragiu și Octavian Cotescu. Comuna Lipnița, din care face parte satul, rămâne parte a Dobrogei multietnice, cu majoritate românească și o comunitate turcă (musulmană) semnificativă.
Credință veche și nouă
Vechimea creștinismului în Dobrogea — una dintre primele regiuni creștinate de pe teritoriul de azi al României — se simte și aici, de la tezaurul euharistic până la viața religioasă de astăzi. În comună, o majoritate ortodoxă conviețuiește cu o comunitate musulmană locală, iar în sat se păstrează o bisericuță de lemn, ridicată pe stâlpi și împletitură de nuiele.
